De ce construim casa din Cross-Laminated Timber (CLT)?

Cross-Laminated Timber (prescurtat CLT) înseamnă, mai pe românește, panouri din lemn încleiat. Este un material ușor, însă foarte rezistent, cu performanțe acustice, seismice, termice superioare și cu o foarte bună rezistență la foc. A debutat în anii ’90, în Austria, deci a depășit deja vârsta de 20 de ani. La noi în țară, însă, este folosit extrem de puțin, este practic necunoscut. Sperăm însă ca lucrurile să se schimbe în viitor.

Arhitectul britanic Andrew Waugh spune despre construcțiile din lemn că sunt super rapide, super precise și creează un spațiu cu o atmosferă incredibil de frumoasă.

Prima casă din România construită din Cross-Laminated Timber este EvoHouse, despre care am mai scris aici și aici. Am revenit de nenumărate ori la articolul din Green Report despre ea. Factură anuală la energie sub 200 de Euro! Cum să nu vrem așa ceva și pentru noi? Evident, ne-am uitat și la materialele de construcție și așa am descoperit că este făcută din CLT – despre care la acea oră nu știam absolut nimic.

La întâlnirea cu Marius Șoflete, structuristul responsabil de #casacusoare, când am început să îi povestim despre casa pe care ne-o dorim, am avut și o discuție legată de materiale. Omul fiind o enciclopedie ambulantă (și acesta este un compliment, Marius!), a început să ne explice care-i faza cu materialul acesta și ne-a convins destul de ușor.

Argumente pro CLT

  • eficient din punct de vedere cost (ce-i drept, cu cât construiești mai multe etaje, cu atât costul overall scade);
  • sustenabil;
  • calitate și performanță;
  • o alternativă mai prietenoasă cu mediul față de beton, cărămidă sau oțel;
  • rol structural, deci am putea evita prezența grinzilor și stâlpilor de susținere prin casă;
  • bate cu argumente științifice miturile legate de acest material: “lemnul arde, lemnul scârțâie, lemnul se crapă, face ciuperci, îl mănâncă cariile, lemnul nu rezistă în timp, o casă din lemn nu ține la seism sau la vânt și cu lemn nu poți construi bine” (ăsta e citat direct de pe pagina de Facebook Inginerie Creativa, au zis-o ei mult mai concis decât noi);
  • producție rapidă – după proiectare, părțile componente sunt fabricate în câteva ore – la o casă de dimensiuni comparabile cu a noastră;
  • erori minime la fabricație – de aceea e bine să știm exact ce, unde vine; erorile în linia de fabricație sunt de doar câțiva milimetri la 22 de metri liniari de panou produs;
  • asamblare rapidă – casa va fi ridicată în doar câteva zile;
  • șantier curat – elementele componente se asamblează în sistem LEGO – deci evităm pierderi inutile de material și haos la locul de construcție;

CLT și grija pentru planetă

  • înlăturăm carbon din atmosferă și reducem emisiile noi de carbon;
  • lemnul înmagazinează carbon (cam jumătate din lemnul uscat este compusă din carbon);
  • lemnul este o materie primă renegerabila; dacă exploatăm pădurile corect, avem chiar surplus de material. Din păcate, la capitolul exploatare eficientă, cel puțin în România suntem (încă) deficitari. Și nici prin alte părți ale lumii nu stăm prea bine;
  • pentru că este o cerere din ce în ce mai mare pe piață pentru lemn, suprafața împădurită s-ar putea mări;
  • construcțiile din lemn cer (la modul ideal) oameni specializați pentru punerea în opera – deci ar fi mai mult de lucru pentru comunitatea locală și posibilități de specializare într-o meserie care pare să piardă teren la noi, însă e atât de frumoasă și, iată, actuală – dulgheria;

Ne vindem prea ieftin!

Cum ar fi dacă, în loc să exportăm lemn ca materie primă (mult și ieftin), l-am exporta ca produs finit (mult și la un preț mai mare)?

Ceea ce ne conduce la primul argument anti CLT, care sperăm să fie combătut cât mai curând.

Argumente anti CLT

  • nu există nicio fabrică de CLT în România, deci la costul de fabricație vei adăuga și cel de transport, care nu-i mic. Mai ales că noi am reușit și performanța de a ne încadra în transport agabaritic, deci cost suplimentar pentru transportat din Austria în România;
  • după cum am spus și mai sus, cu cât clădirea pe care o construiești are mai multe etaje, cu atât treaba devine mai eficientă. Ar fi fost mai ieftin să facem casa din timber frame, însă, una peste alta, a fost vorba despre o opțiune personală și ne-am asumat costul ceva mai ridicat pentru pereți. Un alt avantaj major al timber frame este și faptul că se poate prefabrica mai mult și deci, ar fi mai puțină muncă în șantier.

Află mai multe despre CLT

Am făcut un short list de materiale care să te informeze și poate chiar să te inspire atunci când vine vorba despre alegerea materialului de construcție pentru casa ta, în cazul în care ideea unei case din CLT îți surâde.

Michael Green – Why we should build wooden skyscrapers

El spune că betonul și oțelul sunt două materiale cu proprietăți foarte bune, însă că aparțin deja secolului trecut. Dacă Pământul este responsabil de hrana noastră, ar trebui să acceptăm, aproape la fel de ușor, că Pământul ar putea să fie responsabil și de casele noastre.

Helen Walters – Why Tall Wooden Buildings Must Be Our Future

Este un articol care duce și mai departe subiectele atinse de Michael Green în speech-ul său de la conferința TED.

Cross Laminated Timber Handbook (CLT)

Dacă ești fan de date și mulți parametri tehnici, manualul celor de la rethinkwood.com cred că îți va fi foarte util – găsești acolo o grămadă de informații – de la istoric, schițe, parametri.

The Future Of Timber Construction – CLT – Cross-Laminated Timber

Este un document care vine foarte bine în completarea celui de mai sus – și e ceva mai ușor de parcurs.

Architects embrace “The beginning of the timber age”

Sustenabilitate, calitate și rapiditatea punerii în operă – acestea sunt principalele calități datorită cărora tot mai mulți arhitecți fac trecerea înspre lemn ca material de construcție.

#casabuhnici

Am păstrat pentru final două materiale extrem de utile, în limba română. Pentru că și #casabuhnici este construită tot din CLT și pentru că George este mai avansat cu șantierul față de noi, am zis să dăm puțin și din casa lui. Ai mai jos un tur pe la fabrica din Austria, să vezi care este procesul de fabricație pentru CLT, plus o sesiune de Q&A făcută cu Marius Șoflete, structuristul #casacusoare și #casabuhnici.

Credit foto: Marius Șoflete & Gabi Florian / Inginerie Creativă

Arhitectură – arh. Raluca Munteanu (șef proiect), arh. Ruxandra Sacaliș, arh. Sandra Sonei
StructurăInginerie Creativă, ing. Marius Șoflete, ing, Cătălin Caraza
InstalațiiZAL Investements Company, ing. George Lăzarescu, ing. Alexandra Herzog, ing. Andrei Popa
Certificare casă pasivă – V&V Projekt, ing. Szabolcs VARGA

SaveSave

SaveSave

SaveSave

SaveSave

SaveSave

(Visited 16,078 times, 24 visits today)

12 Comments

  1. Florin October 3, 2017 at 09:10

    Buna ziua
    Care ar fi costurile la cheie de construcție a unei case aproximativ 120-130mp?

    Reply
    1. Mihaela October 3, 2017 at 11:19

      Bună! E imposibil să vă spunem cât poate costa, pentru că depinde enorm de ce veți decide să puneți în ea. Estimarea pentru casa noastră, la alb, este de 700-750E/mp.

      Reply
      1. Sorin Ionut October 19, 2017 at 16:00

        Salut,
        Acel cost la alb, include si instalatii gen(recuperator de caldura, panouri solare, sisteme de racire etc) sau este propriu-zis doar constructia ?
        E un cost foarte bun daca include si cele de mai sus.
        Multa bafta! si sa o stapaniti sanatosi!

        Reply
        1. Mihaela October 22, 2017 at 21:23

          Salut, Sorin! Include o parte din instalații – recuperator de căldură, pompă de căldură. Cu panourile solare și fotovoltaice mai stăm puțin, că avem de lucrat și la interior – mobilă, electrocasnice, etc și nu credem că vom mai avea buget. În plus, pentru fotovoltaice vrem să mai așteptăm o generație mai performantă. Deocamdată vom rămâne branșați la rețeaua electrică a orașului.

          Reply
  2. Sabin October 14, 2017 at 11:01

    Buna, Cand continuati ridicarea structurii?

    Reply
    1. Mihaela October 14, 2017 at 20:55

      Salut, Sabin! Lemnul este programat să vină în săptămâna 43. Noi vom ridica dupa vecinii nostri, #casacucires, deci undeva în săptămâna 45.

      Reply
  3. Ionut October 23, 2017 at 11:34

    Buna Mihaela,

    Sunt interesat de constructia unei case pasive. Sunt la de inceput. Cum ai facut rost de acest material, CLT? Ai putea sa ne spui si cum ai ajuns la proiect? La cine ai apelat? M-ar ajuta sa invat din experienta ta.

    Multumesc,
    Ionut

    Reply
    1. Mihaela October 23, 2017 at 16:46

      Salut, Ionut!
      Impartasim cu drag din experienta pe care o avem – iti propun sa continuam discutia pe casacusoare@gmail.com.

      Reply
  4. Ioana October 27, 2017 at 08:06

    Salut! Poti mentiona distribuitorul si transportatorul de CLT sau cum ati facut rost? Buhnici mentiona ca e foarte greu sa faci rost de el, pentru ca austriecii au multe comenzi si nici nu se uita la piata infima din Romania. Merci!

    Reply
    1. Mihaela October 28, 2017 at 23:36

      Salut, Ioana! Ai dreptate, e mai complicat să comanzi direct. Noi am lucrat cu Hasslacher și am primit confirmare că lucrează și direct cu beneficiari. Am întârziat cu răspunsul pentru că am vrut să avem confirmare pe informația asta. Sunt unele fabrici care nu lucrează decât cu constructorii, iar dacă vă gândiți să construiți în regie proprie, ați putea întâmpina dificultăți. George are dreptate, nu sunt comenzi însemnate din România, deci pentru ei nu e o piață principală. Sperăm însă că se va deschide și la noi o fabrică pentru producția de CLT, ceea ce va însemna o diminuare semnificativă a costurilor. Pentru transport CLT am lucrat cu cei de la Heavy Transports din Rădăuți. Pentru transportul geocell-ului am lucrat cu Luar din Arad.

      Reply
  5. Viorel August 5, 2018 at 09:04

    Salut,cam ce suprafata are terenul vostru si mai ales ce deschidere ?(asa la prima impresie pare apropiat de ceea ce am eu,adica 364 mp intre case si 12,5 mp deschidere)
    De asemenea daca sunteti amabili as dorii nr de contact al arhitectei.Multumesc si sa va bucurati de casa !

    Reply
    1. Mihaela August 7, 2018 at 11:50

      Salut, Viorel!

      Avem deschidere 21m și adâncime 24m.
      Vorbim cu Raluca, arhitectul nostru și, dacă ea e ok, îți trimitem detaliile de contact pe email.
      Mulțumim pentru urările frumoase! 🙂

      Reply

Leave A Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.