“Casă pasivă” – nici nu mai știu când am auzit pentru prima dată termenul ăsta. Cert este că m-am hotărât destul de repede că ăsta e tipul de casă în care vreau să locuiesc. De ce? Pentru că am văzut cum o casă poate să devină în scurt timp o povară, dacă consumă prea mult sau dacă te costă prea mult să o întreții.

Probabil că prima dată când am dat cu nasul de concept a fost în perioada în care am descoperit proiectul PRISPA (despre care am mai scris aici). Poate l-am mai auzit pe la televizor, însă sigur nu i-am dat atenție.

Care-i faza cu casa pasivă? Sunt o multitudine de surse de informare despre asta – așa că e bine să facem un filtru de la bun început. Cea mai buna sursă de informare despre casele pasive este site-ul Passive House Institute. Luați-l la bani mărunți, că aveți ce să cercetați.

Conceptul de casă pasivă a apărut în anul 1988. Primul proiect pilot a fost construit în Germania, doi ani mai târziu, în 1991, la Darmstadt. Acolo unde, de altfel, se afla și sediul Passive House Institute.

În acest moment există aproximativ 60.000 de case pasive în întreaga lume. Trei dintre ele sunt în România – alte câteva sunt în curs de certificare/construcție.

Casa pasivă reprezinta un concept de construcție care poate fi aplicat la orice tip de casă. O casă eficientă energetic, confortabilă, accesibilă și ecologică.

Costurile cu încălzirea și răcirea sunt reduse cu aproximativ 90% față de casele construite până acum și cu 75% față de construcțiile, să le spunem “noi”. Până și temperatura corporală a locuitorilor casei este pusă la treabă pentru încălzirea spațiului de locuit. Asta pe lângă căldura provenita de la soare. Cam tare, nu?

Tâmplăria performantă și o bună izolație a pereților, acoperișului și fundației țin căldura în casă iarna și afară din ea pe timp de vară. Sistemul de ventilație aduce un aport constant de aer proaspăt și filtrat, iar recuperatorul de căldură refolosește temperatura din aerul evacuat.

În timpul construcției se acordă o atenție deosebită materialelor foarte eficiente din punct de vedere energetic și unui sistem de ventilație performant.

Casa pasivă – avantaje

• confort – atât pe timp de vară, cât și pe timp de iarnă, la un cost rezonabil; temperatură controlată și eficientizată cu ajutorul recuperatorului de căldură; aport continuu de aer proaspăt, optimizat în funcție de volum și de numărul de ocupanți ai casei, filtrat de alergeni și praf;
• calitate – eficiență datorată izolației extrem de bune a căldirii (fără punți termice!) și etanșeității ridicate, la care se adaugă controlul asupra umidității, pentru evitarea riscului apariției condensului;
• sustenabilitate – energia consumata pe parcursul constructiei este infima in comparatie cu energia pe care o economiseste pe parcursul exploatarii
• accesibilitate – nu numai că economisesc bani după construcție, dar pot fi și accesibile ca preț în momentul construcției – acesta este un aspect la care, cel putin la noi în țară, mai avem de lucru – multe dintre materialele cu care ne-am decis să construim trebuie importate din altă țara – la un cost destul de mare, la care se adaugă, inevitabil și cel al transportului. Ce bine ar fi să le găsim pe toate aici și să avem de cheltuit mult mai puțini bani la acest capitol!
• versatilitate – o casă pasivă poate să fie gândită de orice arhitect, în orice colț al lumii, atâta vreme cât sunt respectate principiile de construcție și funcționare pentru o casă pasivă. Funcționează foarte bine atât în zone cu climat rece, cât și în zone cu climat cald. De asemenea și clientul este avantajat, pentru că poate face configurația clădirii conform nevoilor și dorințelor sale, nefiind obligat să se încadreze într-un șablon;
• renovare – poți transforma o clădire deja construită într-una la standard pasiv; nu este obligatoriu, deci, să fie vorba exclusiv despre un proiect nou de construcție;

Casa pasivă – cerințe

1. etanseitate
2. fara punti termice
3. termoizolatie
4. tamplarie – ferestre si usi certificate pasiv
5. ventilare mecanica cu recuperator de caldura

Casa pasivă – specificații tehnice

• necesarul specific de energie pentru încălzire ≤ 15kWh/m²an sau
• necesarul specific maxim de energie pentru încălzire ≤ 10W/m² şi
• etanșeitate n50 ≤ 0,6 h-1 şi
• necesarul specific de energie primară ≤ 120 kWh/m²an

Bilanţul energetic al caselor pasive se calculează cu programul de calcul Passivhaus Projektierungs Paket (PHPP).

Casa pasivă – surse de informare

1. Passive House Institute
2. Passipedia – The Passive House Resource
3. iPHA – International Passive House Association
4. Inginerie Creativă
5. V&V Projekt – Certificare casă pasivă

S-ar putea să îți fie de folos și materialele pe care le-am scris despre

1. PRISPA, EVOHOUSE și EFdeN
2. P.A.T.H. de la STARCK with RIKO
3. Naturhus și ReGen

Bonus: aruncă un ochi și pe Casa Buhnici – George Buhnici îți povestește în detaliu toate aspectele legate de construcția casei sale pasive. Dacă își joacă toate cărțile corect, ar putea chiar să ajunga la nivel de certifcare Premium. Ca să înțelegi repede ce înseamnă asta, am citit, tot la el pe site, că în lume există 7 case care au primit acest tip de certificare. A lui ar fi a 8-a. Îi ținem pumnii!

Dacă ai și tu o serie de link-uri utile, lasă-le într-un comentariu, sigur vor prinde bine – nouă sau altcuiva.

SaveSave